Această lege este despre protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Este, fără doar și poate, Biblia noastră. Este legea pe care toți trebuie să o cunoască pentru a-și putea proteja drepturile. Ea stabilește drepturile pe care le au persoanele cu handicap în domenii precum sănătate, educație, muncă, viață socială etc. Tot ea stabilește, de exemplu, și faptul că instituțiile de stat, excepție făcând cele de apărare și ordine publică, sunt obligate să organizeze concursuri speciale de angajare pentru persoanele cu dizabilități, acestea putând să participe și la concursurile obișnuite, facilități pentru cei ce angajează persoane cu dizabilități, precum și reglementarea unităților protejate autorizate.
În educație, potrivit art. 16, alin. 8 din lege, studenții cu dizabilități beneficiază, la cerere, de reducere cu 50% a taxelor pentru cazare și masă la cantinele și căminele studențești.
În cadrul procesului de învățământ, indiferent de nivelul acestuia, persoanele cu handicap au dreptul la:
Articolul 83 din lege precizează că persoanele cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă beneficiază de următoarele drepturi:
Merită menționat faptul că, deși animalele nu au în mod normal voie în locurile publice precum magazine și mijloace de transport în comun, câinele-ghid reprezintă excepția. Potrivit art. 64, alin. 5, câinele-ghid care însoțește persoana cu handicap grav are acces liber și gratuit în toate locurile publice și în mijloacele de transport. Totuși, mulți oameni nu știu acest lucru, de aceea au fost multe cazuri în care nevăzătorilor nu li s-a permis de către paznicii magazinelor, șoferilor de autocar sau controlorilor de tren să intre cu animalele care-i însoțeau, multe dintre aceste cazuri rezolvându-se cu ajutorul poliției și al instanțelor de judecată. De ce încă se mai întâmplă asta? Pentru că angajatorii nu fac training-uri cu angajații lor pe această temă.
De asemenea, trebuie să se mai știe și că operatorii de servicii bancare au obligația să pună la dispoziția persoanelor cu handicap, la solicitarea acestora, extrase de cont și alte informații în formate accesibile, dar și că angajații operatorilor de servicii bancare și poștale au obligația de a acorda asistență în completarea formularelor, la solicitarea persoanelor cu handicap, potrivit art 67, alin. 2 și 3. Spun asta pentru că băncile refuză să deschidă conturi nevăzătorilor pe motiv că aceștia nu pot citi și semna documentele bancare. Toate băncile din România fac asta, de aceea îmi permit să generalizez. Multora li s-a întâmplat și li se întâmplă asta, inclusiv mie. Este, fără doar și poate, un abuz.
Pentru a-și deschide un cont bancar, nevăzătorul trebuie, obligat de bancă, să parcurgă următorii pași:
Multe dintre aceste situații au fost rezolvate de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, acesta dând băncilor amenzi de zeci și sute de mii de lei.
Din 2006 și până acum, legea 448 a fost modificată de multe legi și ordonanțe de urgență, dintre care amimtim legea 145/2020, legea 275/2007, legea 81/2021 și legea 96/2023.
Prin această lege statul recunoaște LSR. Din ea izvorăște dreptul persoanelor surde și/sau hipoacuzice de a folosi LSR în raporturile cu autoritățile și instituțiile centrale și locale, publice sau private, pentru a-și exercita drepturile cetățenești.
Autoritățile și instituțiile centrale și locale, publice sau private, au obligația de a pune gratuit la dispoziția persoanelor surde și/sau hipoacuzice interpreți autorizați în LSR, conform legislației în vigoare.
Statul garantează și asigură copiilor și elevilor surzi și/sau hipoacuzici dreptul de a învăța, de a se instrui și de a susține examenele școlare în LSR.
Persoanele surde și/sau hipoacuzice au dreptul, la cerere, să fie asistate de un interpret autorizat în LSR pentru susținerea examenului în vederea obținerii carnetului de șofer, precum și în situații care implică instanțe de anchetă și de judecată.
Această lege reglementează niște măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale, modificând acte normative precum Codul civil, Codul de procedură civilă, Legea 71/2011 privind punerea în aplicare a Codului civil, legea 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Codul de procedură penală, legea 448/2006, OUG 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, legea 273/2004 privind procedura adopției, legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Codul muncii, legea 455/2001 privind semnătura electronică, legea 119/1996 privind actele de stare civilă și legea notarilor publici și a activității notariale.
Această lege reglementează cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor. De la dotarea bancomantelor cu cititoare de ecran și scris mărit, până la anunțarea stațiilor în mijloacele de transport în comun, totul este reglementat prin această lege, care își va produce efectele de la data de 28 iunie 2025.
Prin această lege, România a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, pe care a semnat-o la 26 septembrie 2007.
Potrivit art. 147, alin. 1 din acest cod, salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.
Potrivit art. 60 din acest cod, persoanele cu dizabilități sunt scutite de plata impozitului pe veniturile obținute din activități independente, salarii, pensii, agricultură etc.
De asemenea, potrivit art. 62, indemnizațiile, ajutoarele de orice fel ori bursele primite de elevi și studenți sunt venituri neimpozabile.
Potrivit art. 53 din această lege, persoanele cu deficiență vizuală gravă beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat în aceste condiții cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare. Practic, dacă persoana lucrează 11 ani și 8 luni, poate ieși la pensie indiferent de vârsta pe care o are, stagiul complet de cotizare fiind de 35 de ani. Această prevedere era atât în legea veche din 2010, cât și în cea din 2019, care însă nu s-a aplicat niciodată. În actuala lege, deși prevederea este păstrată, calculul pensiei este diferit. Așa se face că nevăzătorul va putea ieși la pensie după 11 ani și 8 luni, însă cu o pensie mult mai mică, cam o treime din pensia cu care ar fi ieșit pe legea din 2010.
Din fericire, această nouă lege intră gradual în vigoare, la 1 ianuarie, respectiv 1 septembrie 2024. Până în august 2024 inclusiv, nevăzătorii pot ieși la pensie pe vechea lege, dacă noua lege nu va fi amendată până atunci de Guvern prin OG/OUG sau de Parlament prin lege.
A se vedea și art. 52 din această lege pentru persoanele cu alte dizabilități.
Potrivit art. 22 din lege, persoanele cu dizabilități au un spor de 15% la salariu.
Această lege reglementează cadrul general pentru realizarea reformei sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități, prin operaționalizarea și prioritizarea măsurilor pentru accelerarea procesului de dezinstituționalizare și de prevenire a instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități, precum și pentru îndeplinirea indicatorilor cantitativi stabiliți în Planul național de redresare și reziliență, componenta 13 - Reforme sociale, Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități, și în strategiile naționale din domeniul dizabilității.